Arhive blog

keeping posted

One of my grannies died today. I’m going home and I probably won’t do much for a few days. If necessary by all means, call.

Cat despre conferinta despre care ziceam aici si aici, gasiti detalii aici si in curand si aici. 🙂

Ce’a mai facut vaca? 1 noiembrie

Vaca s’a facut madama serioasa. Dupa fraza asta as putea sa pun punct si sa dau click pe „publica” si sa ma duc la nani. Daaaar.. „madama serioasa” poate sa insemne multe, asa ca trebuie musai sa detaliez cat de cat.

Am fost acasa, am facut prajiturele, am descoperit ca nu’s dezastru. E promitator, in conditiile in care asta’vara singurele mancaruri elaborate pe care stiam sa le fac erau clatitele si zacusca.

Apoi.. M’am inscris la conferinta organizata de SREP, mi’au trimis mail ca m’au primit si acu ma gandesc ca trebuie sa comprim 5 ani de activitate ONG’istica intr’o prezentare de 10 minute. In fata unor nene si tanti cu ranjete gen „Pe vremea mea..”. O sa fie frumos. Vineri se petrece evenimentul si sper sa supravietuiesc. 😛

Evenimente care se intampla mai curand au loc maine si poimaine. Adicatelea „Leaders Talk” organizata de AIESEC. Cum ar veni, vin niste oameni si vorbesc in fata ta. Dar sunt oameni de felul lui Dumitru Prunariu, Stela Popescu, Alexandru Arsinel, Cristian Tudor Popescu, Leslie Hawke si Ion Caramitru. Smoking hot, I’d say. De’abia astept, de’abia astept! 😀 😀

Mai e maine seara a patra editie GOmentorship, dar la aceea nu cred ca mai ajung. Prea se suprapune cu alte chestii de la care nu pot sa ma rup asa usor. Daca totusi intereseaza pe careva, sunt detalii aici. 🙂

Si ca tot am dat linkul mai sus, azi s’a lansat la apa blogunteer.ro. Cu surle, tobe si trambite pe facebook, twitter, site’uri partenere si grupuri de yahoo, ca altfel nu se putea. Asteptam feedback. Atat de mult incat sa se blocheze serverul. Sariti deci, ca noi nu ne suparam.

*Draga mama, asta e site’ul de care iti ziceam si pe care nu vroiam sa ti’l arat pana nu se lanseaza. Intra acu cu toata increderea sa stii si tu exact de ce trebuie sa fii mandra de fiica’ta. 🙂 *

In alta ordine de idei, si vorbind de lucruri mai mititele care insa ma mentin la fel de serioasa, am participat azi la un seminar/workshop/something pe public speaking. Tinut de un coleg bazat in domeniul debate’urilor intr’un amfiteatru super degerat plin de caldura sufleteasca din cladirea electronicii. Iar maine ma duc sa fac pe reportera si sa’i iau un interviu lui Ariel pentru blog. Si ma mai ocup si de promovarea facultatii in liceele din Bucuresti.

Sa traiasca ocupatiile mele ca toate’s de cucoana serioasa. Zic..

the modest part of me

SREP organizeaza o conferinta super smechera pe la inceputul lui noiembrie. Treaba din .jpg e doar lista celor inscrisi pana acum (sunt 73 si mi se pare imposibil sa ne bage pe toti in seama) dar sunt si eu acolo. 😀

*As usual, numele meu are diacritica lipsa/bulibasita. Mie’mi place sa cred ca au fost doar invidiosi pe lucrarea mea. 😛

ete un Ghid al Diversitatii!

In varianta virtuala pentru toata lumea, fara numar, AICI.

Sulina – varianta neoficiala

Varianta oficiala o sa apara pe site’ul EUdivers (cand imi vor veni cheful si inspiratia sa o scriu), iar textul prezentat la Sulina pe blogul SFI (cand imi vor veni cheful si inspiratia sa updatez tot ce e de updatat pe acolo).

Vasazica, varianta neoficiala.. Ugh, ce putoare sunt. Am ajuns acasa de sambata si inca n’am chef sa scriu nimic. Dar s’o luam cu inceputul..

Sambata trecuta, pe la 10 dimineata, ma trezeste El Presidente: „Vrei la Sulina?”. Uhm..da, cred ca da..wait, what? Ma destept pe deplin, imi trimete informatiile, pare boring.

„De ce nu te duci tu?”

„Eu o sa fiu la Brasov. Ana munceste.. Deci?”

„O s’o intreb pe mama. Iti zic luni (:| ”

Mama, incantata. Mno atunci, faca’se voia ta. 🙂

Am ajuns miercuri seara la Sulina, cu impresia de doua puncte ics, in ciuda alor 2 tone, cat cantarea geanta mea plina de ghiduri si albume. Faleza e superba. Pe restul strazilor sunt superbe pietrele si gropile. Dar nu asta importa..

Camera, pe numele lu’ dom’ presedinte, se afla la mansarda, cu vedere asupra Dunarii. Nefiind pe numele meu, sau macar pe nume de gagica, m’am temut putin sa nu’mi vina vreun nene pe cap. Dar, fiind oameni seriosi aia de’au organizat, nu s’a intamplat asta. 🙂

A doua zi am conferentiat, ceea ce in termeni concreti inseamna ca am vorbit mai repede decat aia de la sfarsitul reclamelor la medicamente, scapand insa cu o singura balba (fix in titlu, din nefericire). Cafeaua bauta inainte nu m’a ajutat, oricum. Iar spiritul de tiribomba m’a tinut treaza si activa si vorbareata pana tarziu in noapte. Partea care m’a bagat in sperieti insa (caci eu dorm ca un bebelus dupa cafea) e faptul ca la 2 ma chinuiam sa adorm, iar la 7 jumatate m’am trezit la prima alarma. Asa ca m’am limitat la ceai in zilele urmatoare.

Plaja de la Sulina e foarte draguta. Ar fi si mai si fara terase, sezlonguri si umbrelute. Si ar fi fost si mai si daca imi luam costumul de baie. 😛 Dar nu, eu, ca un copil serios ce sunt, am gandit ca se merge doar la lucruri serioase acolo, drept pentru care plaja ar fi iesit din discutie. Al doilea motiv e ca ma asteptam la o companie cu varste 35+ exclusiv. Si daca ar fi fost asa, eu cu cine sa merg la plaja?.. Ei bine, viata e complicata si are multe aspecte. Asa ca au fost si oameni sub 35 (putini, dar au fost) si am avut timp si pentru lucruri neserioase. Ne’am reunit deci intr’un minunat „Joindre l’utile à l’agréable”.. unul in care eu am fost la plaja in pantaloni scurti.

Plecarea..ei bine, sambata nu e nici picior de pasager sau de catamaran. Solutia: navele rapide. Totul bine si frumos, in afara de pret si de nenea care dadea bilete. Auzisem eu de niste invitatii mai mult sau mai putin dubioase pe care le face nenea ala duduilor, dar stiu ca de regula moaca mea da de inteles de la inceput ce sunt dispusa sa fac si ce nu. Ei bine, unii se prind mai greu. Asa ca, dupa vreo ora de mers, nenea s’a aplecat catre mine si m’a intrebat cu o soapta suava daca nu vreau sa merg sa vad Dunarea de deasupra. Uimirea mea falsa era fara margini: „Se poate? :D”. Fireste ca s’a putut, ca doar tipul vroia sa’mi arate cine’i el. Si’asa am ajuns in cabina capitanilor, ignorandu’l total pe nenea ramas cu buza umflata in urma. Iar Dunarea chiar se vede super fain de sus. Ca sa nu mai zic de toate butoanele alea de pe bord pe care politehnica m’a facut sa le vad intr’o cu totul alta lumina.. @-)

Acu’s acasa si dorm de sting, ca sa recuperez somnul pierdut acolo. Am primit fotografiile de la actiunile neserioase si’am delectat facebook’ul cu ele. Le’astept si pe alea de la actiunile serioase ca sa epatez in stanga si’n dreapta cu actiunile mele de’o eruditie exemplara. Pana atunci, tre’ sa scriu si sa updatez. Si mi’e lene. 😐

Last but not least..

“Aceasta e ultima noastră întâlnire…”

”De ce ?”

“Pentru că te iubesc.”

Ultima intalnire va fi in aceasta seara si pentru noi in cadrul Saptamanii Filmului Interetnic din acest an. Cu o asemenea ocazie speciala, bineinteles ca va invitam cu si mai mult drag sa ne fiti alaturi in Piata Civica la orele 20:30.

Serata va incepe cu ansamblul „Doruletul” din Tulcea, cu cantece si dansuri populare romanesti. Acestia vor fi urmati de grupul vocal tulcean „Lotca” si ansamblul de dansuri „Molodti”, tot din Tulcea. Dar spectacolul nu se opreste aici, pe scena urmand sa urce si ansamblul „Raduga”, venit tocmai de la Iasi.

Povestea romantica a serii rusesti este inspirata din fapte reale si se desfasoara pe fondul celei mai mari drame din istoria Rusiei: Primul Razboi Mondial si Razboiul Civil din Rusia. Amiralul Kolchak (Konstantin Khabenskiy) este unul dintre ofiterii de incredere ai tarului, caruia ii este incredintata comanda unui vas de razboi in confruntarile armate cu Germania. Ajunge astfel sa o cunoasca pe Anna (Elizaveta Boyarskaya), sotia unuia dintre ofiterii aflati in subordinea sa, de care se indragosteste, desi este constient de circumstantele potrivnice iubirii lor. Povestea surprinde biografic destinul tragic al amiralului, trimis acum de tar sa conduca armata simpatizantilor taristi pe frontul de vest.

Conflictele sangeroase din Rusia acelor ani sunt doar o expresie exterioara a trairilor sufletesti ale amiralului si Annei. Fiind vorba de grandoarea cinematografiei rusesti, totul este maret: sacrificiul, iubirea, suferinta, datoria. Filmul prezinta admirabil toate aceste caracteristici, proprii spiritului rusesc.

*In aceasta ultima seara va asteptam, ca de obicei, donatiile pentru cei afectati de inundatii. Urna va fi amplasata, la fel ca in fiecare seara, langa scena.

Ciorba a la grec.

Ca si la celelalte editii, in seara greceasca, invitati de onoare sunt membrii ansamblului “Elpis” din Tulcea, care va vor prezenta o suita de dansuri traditionale grecesti. Alaturi de acestia vor evolua pe scena si iesenii din ansamblul “Dyonissos”.

Proiectia de film la care urmeaza sa asistati dupa spectacol este o comedie romantica realizata in Grecia in anul 2007.

Este vorba de povestea lui Paschalis, un inginer agronom care planuieste sa se casatoreasca. Din greseala insa ia vaporul catre Sifnos, unde o intalneste pe Zoi, o fotografa frumoasa, dar ciudata. O neasteptata greva a capitanilor face lucrurile si mai dificile, lui Paschalis devenindu-i astfel imposibil sa ajunga la propria-i nunta. Lucrurile par insa ca se schimba in bine cand tanarul intalneste un cuplu in Sifnos care il poate ajuta sa-si contacteze viitoarea sotie la timp pentru ceremonie. Cum insa lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par, incidente amuzante se intampla, fapt ce duce la descoperirea unor aspecte inedite cu privire la cei patru eroi.

*Urna amplasata langa scena asteapta si in seara aceasta donatiile dumneavoastra pentru cei afectati de inundatii din judetul Tulcea.

We went quite national

And we are quite proud of it..

Run Forest, run!

In aceasta seara ne navalesc si turcii si tatarii. Asadar, fugiti, romani spre Piata Civica cand se lasa seara, caci altfel nu e sansa sa supravietuiti.

Avangarda va fi alcatuita din ansamblul de dansuri turcesti “Tuna” din Tulcea si de grupul vocal “Kaynanalar”, tot din Tulcea. Grosul armiei il vor reprezenta membrii ansamblului de dansuri tataresti “Yildîzlar” din Mihail Kogalniceanu, Constanta, iar ariergarda va fi grupul vocal “Narenler” din Tulcea. In fata unei asemenea invazii, sa recunoastem ca nimeni nu ar putea rezista..

Comedia romantica propusa in aceasta seara reprezinta povestea de iubire dintre tanara Gozde (Berguzar Korel) si Ali (Tolgan Sayisman). Tatal fetei, un puternic om de afaceri, decide sa faca unele schimbari in cadrul firmei pe care o detine, ceea ce ii face pe angajatii sai sa se teama ca vor ramane fara loc de munca. Abili, acestia pun la cale un plan in cadrul caruia Ali, fiul unuia dintre angajati, trebuie sa o curteze pe Gozde, care va trebui la randul sau sa-si convinga tatal sa renunte la restructurari. Planul angajatilor se transforma insa pe nesimtite intr-o poveste cu adevarat romantica, cei doi tineri indragostindu-se unul de celalalt.

*Va multumim pentru generozitatea de care ati dat dovada pana acum si va invitam ca si in aceasta seara sa va aratati sprijinul pentru persoanele sinistrate din Delta Dunarii. Urna va fi amplasata langa scena, ca in fiecare seara, pentru a primi donatiile dumneavoastra.

O sa fie misto!

Dupa cum probabil v-am obisnuit deja, seara de joi apartine comunitatii romani. Cu aceasta ocazie, se vor produce pe scena din Piata Civica, incepand cu orele 20:30, cei de la ansamblul rom „Pralipen” din Tulcea, grupul rom „Rromano ilo” tot din Tulcea si ansamblul rom „E rromege luludi” din Brasov, fiecare dintre cei mentionati dorind sa demonstreze ca dansurile traditionale rromani nu sunt uitate de contemporani.

Filmul ce urmeaza a fi proiectat apoi este o colaborare ceho-romana, despre care suntem siguri ca va va placea, pentru ca este cu adevarat misto. Convingerea noastra este intarita si de prezenta in distributia filmului a regretatului actor roman Jean Constantin.

Este povestea a trei rromi (tatal – Roman, fiul – Juro si prietenul de familie – Stan) si a calatoriei lor, plina de aventuri incredibile si teribil de amuzante. Scopul calatoriei este ca Juro sa-si cunoasca mireasa promisa de catre un prieten de-al tatalui sau inca din copilarie. Desi initial nu este multumit de acest aranjament, Juro accepta sa-si insoteasca tatal de-a lungul si de-a latul Cehiei, intr-o camioneta veche, pentru a ajunge la Ivetka, tanara promisa pentru casatorie.

Speram ca ineditul serii trecute si coloritul adus paletei culturale a festivalului de catre ansamblul evreiesc „Hora” din Bucuresti va va face sa infruntati cu stoicism tantarii si oboseala si in aceasta seara, sa ii insotiti pe Roman, Juro si Stan in calatoria lor extraordinara si, de ce nu, sa dansati impreuna cu tinerii romi incepand cu orele 20:30.

*Ca in fiecare seara, urna amplasata langa scena si plimbata de voluntarii Eudivers prin multime asteapta donatiile dumneavoastra.