Arhive blog

2014 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2014 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

A San Francisco cable car holds 60 people. This blog was viewed about 1,900 times in 2014. If it were a cable car, it would take about 32 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

Caught between

Everyone knows books are magical. However, for me this bears more truth than for the others.

A week after starting The Grapes of Wrath I learned I had to search for a new place to stay. And while reading Austen’s Mansfield Park I found a lovely and quite cheap studio that became all mine. Perhaps it’s my wishful thinking, but every time I start a new book its life starts influencing mine.

I’ll say just this: the book I’m reading now has a very bad influence over me.

I’ve been “good” for so long that I forgot how to handle the “bad”. And it’s back and it wants to take me places I’ve never been before. Places I never wanted to go to before and which I find numbly comforting these days. And everything but my common sense pushes me towards them. At this point I don’t know if it’s better to be honest and a little bored or spontaneous and a little lonely.

Lucruri pe care nu le inteleg:

–          Fustele transparente din navod pe care le poarta “vedetele”. Nu se dezbracau destul pana acum copilele de liceu care se iau dupa ce vad la MTV?

–          Boy bands. Pe vremea cand Duta&co. erau tineri mergeau. Acum insa, nu.

–          Spancenele tatuate. De ce? Cand ma uit la fata vreunei tipe cu sprancepe negre si accentuate ma simt de parca as fi nevoita sa citesc sub amenintarea armei un roman de 500 de pagini scris in CAPS si cu semne de exclamare (triple!!!) la tot pasul.

–          Semnele de exclamare triple. Se accepta doar pana cel tarziu in clasa a patra, cand mama-ta te prinde ca scrii asa si-ti carpeste una ca sa-ti treaca.

–          Faptul ca Andreea Banica inca mai poarta doar chiloti in toate videoclipurile ei. Se crede Madonna?

–          Ascultatul muzicii in difuzoarele de la telefon pe strada/in ratb. Nu era “cool” sa faci asta prin 2000? Au trecut doar 14 ani intre timp..

–          De ce e Sore in camasa de forta in videoclipul ala cu dorul repetitiv?

–          Fraza: “Unul dintre hobby-urile mele este lectura. Dar pentru ca nu am timp, nu am mai citit nimic de aproape un an.”

–          Cat de greu e sa faci diferenta dintre “fi” si “fii”; sau “vi” si “vii”?

–          Cine a pacalit-o pe Hortensia Papadat Bengescu ca stie sa scrie si ca ar fi o idee buna sa publice ce-a insirat pe hartie? (this one’s personal)

Rau cu rau, dar mai rau e fara rau..

elefant_ro-logoLa un moment dat in existenta mea de om in aceasta tara si acest oras am aflat despre existenta elefant.ro. Si nu mi s-a parut mare lucru la inceput. Ete, fas! Alt site de cumparaturi online..

E adevarat, asta avea numai carti (atunci) si promitea oferte si reduceri mai ceva ca vanzatorii ambulanti de la Obor. In plus, persoana de la care aflasem despre el era client vechi si beneficia de discounturi pana la cer la comenzi. Asa ca am comandat si eu timid vreo trei carti pe factura ei. O singura data.

In ideea ca vreodata o sa mai dau pe-acolo, mi-am facut si cont. Adica m-am abonat si la newsletter. Mai intram din cand in cand pe site ca sa vad ce se mai intampla, dar atat. Doar window shopping.

Apoi domnii patroni au zis ca nu ies destui bani doar din carti si s-au orientat spre haine, jucarii si alte nimicuri de incantat cotofene. L-au si botezat “mall-ul online al familiei tale”. Din momentul ala n-am mai intrat pe site-ul lor nici macar ca sa casc gura. Si mai apoi, am zis sa vad ce se mai intampla pe mail, unde nu mai intrasem de vreo luna. Si-am observant ca acolo eram spamata cu drag si spor – cel putin un mail pe zi – de dragul meu elefantel. Suparata foc, m-am dezabonat si de la newsletter si-am zis ca asta e si altceva nu va mai fi.

Dar viata e complexa si are multe aspecte

Dupa o oarecare rotunjire de salariu, am dat de gustul cartilor care nu mai fusesera rasfoite si de altii inaintea mea. Erau in continuare bune si cartile la un leu din anticariatul de la Universitate, dar parca nu erau ele tot ce puteam gasi. Eram ca un afemeiat batran care-si cauta in sfarsit dragostea curata intr-o casta domnisoara de pension ce n-a apucat inca sa iasa in societate. Asa ca am inceput sa dau cate-o tura, cate doua, pe la Carturesti.

La inceput doar tatonam terenul. Citeam ultima coperta, analizam pretul, ma entuziasmam la o editie speciala Jane Austen. Flirturi nevinovate cu coperte lucioase si pagini inca necitite de nimeni. Primele cuceriri au fost Dan Lungu si Stephen Hawking. Au fost insa cuceriri cu interes – eram sigura ca sunt titluri prea noi ca sa le gasesc la Universitate.

Inainte de Craciun insa, cautam o carte anume. Pentru un cadou, fireste. Tragedie! Carturesti-ul din Afi nu mai avea titlul, iar pana la Romana nu aveam nici cel mai mic chef sa ma deplasez. Vreodata. Ca solutie de ultim moment am apelat la gogu’. Care, cum e el baiat bun, mi-a dat link-ul celor de la elefant.ro ca prim raspuns. “Sa vedem”, mi-am zis..

Ca de obicei, ploua cu reduceri. Baiul era insa ca de data asta erau reduceri care ma interesau. Care erau active de multa vreme si pe care le-am ratat in lipsa „spamului” lor. Care imi aratau ca Hawking-ul pe care l-am luat din Carturesti putea fi luat de la ei cu 30% mai ieftin. Oh well.. we live, we learn.

M-am chinuit jumatate de ora sa-mi recuperez parola. M-am reabonat la newletter ca sa ploua cu oferte si peste mine. Mi-am cumparat cadoul de Craciun (plus ceva extra pentru mine). Pe scurt, m-am impacat cu elefantul, chiar daca a trebuit sa colind tot Faur-ul ca sa le gasesc depozitul.

Iar acum scriu despre povestea mea de dragoste cu o librarie online dupa a doua vizita la depozitul lor. Au avut ieri in oferta o tona de titluri faine – la 4lei. Iar azi, reducere de 40% la nonfictiune. De exemplu, pe Imparatul mustelor al lui Golding (pret de raft ~30 RON) am dat 17 RON.

E adevarat, le lipsesc titlurile in limbi straine – in engleza au 5-7 carti si-atat. Dar pana la perfectare, titlurile in limba romana sunt mai mult decat diverse si la preturi bune.

Asa ca, in continuare, am sa ma las spamata si vrajita de ofertele lor. Abia au trecut doua saptamani din an si deja mi-am cumparat patru carti. Inca 50 de saptamani, o regula de trei simpla, si ajung la concluzia ca o sa devin dependenta si de Ikea si de bibliotecile lor..

Top 10 ciudatenii

Exista mai multe feluri in care tu, ca blogger, poti ajunge sa primesti vizite.

Cazul fericit e atunci cand esti atat de cunoscut inca oamenii iti au blogul la bookmarked pages. Eu nu ma incadrez aici..

Apoi vine traficul dat de social media. Intra aici linkurile postate pe facebook, twitter si alte site-uri pe care-ti place sa pierzi vremea in loc sa muncesti. Cam de-aici vine grosul in cazul meu. Cum ar veni, sunt un mic parazit care se hraneste cu puturosenia ta. Multumesc. 🙂

Si mai sunt si motoarele de cautare, care sunt utile cateodata si ciudate mai mereu. Caci omul intra pe Google (sa fim seriosi, nu foloseste nimeni Bing) si cauta, de exemplu, cum se ingrijesc broastele amazoniene intr-un acvariu aflat la etajul 4 intr-un bloc comunist din Bucuresti. Pentru ca, pana la urma, asta il intereseaza pe el.. Si, de-aici, trafic generat catre blogul tau – in cazul in care impartasesti pasiunea omului pentru amfibieni exotici, scumpi si captivi. Fireste, tu poti sa fi avut vreodata un articol care combate cruzimea cu care sunt luate sarmanele animalute din habitatul lor si domesticite in Berceni – Google l-a indexat si acum tu te miri cum de a ajuns nenea X sa te intrebe ce mananca anacondele galbene, de exemplu..

Mai jos sunt cateva exemple (fix 10, de fapt) de astfel de cautari, care au generat o oarecare cantitate de trafic catre cowish. Enjoy:

psychiatrist Stiu, cu totii avem nevoie cateodata..
wrum wrum madafaka Wrum wrum right back at ya! Desi, de unde si pana unde?..
jocul lui ender Acusi, acusi, copii! 😀
nunta nu cunosc pe nimeni Sucks.
filme horror cu scrieri movi Sucks x2. O data pentru ca e horror si a doua oara pentru ca nu-mi dau seama daca vrei filme cu subtitrare mov sau daca esti analfabet in engleza.
cum sa agati in bucuresti Cum poti si tu mai bine..
film in genul pan wolodijowsky Eu iti recomand cartea.
sexul la romani carte Sexul vinde. Sau aduce trafic, dupa caz. Variatiuni pe aceeasi tema: “sexul la romani”, “scrieri porno” si “sex cu romani”
viata in camin Gandaci, galagie, miros de ghena si administratore acre.. chiar vrei sa stii asa ceva?
ma descriu ca o femeie rasfatata Tu te descrii asa – restul te evita.

Cine are urechi de auzit..

Sa vezi paiul din ochiul altuia poate fi in regula pana la un anumit punct. Dar sa nu-ti vezi lungul nasului in momentul in care faci o asemenea analiza e impardonabil.

Nu ma intereseaza ca esti o printesa rasfatata si ca maica-ta nu ti-a dat niciodata o palma peste ceafa spunandu-ti sa taci si sa stai in banca ta. Nu ma intereseaza ca pana acum toata lumea te-a ridicat in slavi si nimeni n-a avut curaj sa-ti spuna cat esti de vulgara.

Uite o declaratie care o sa te uimeasca: Esti nesimtita, lingusesti ca sa primesti ajutor, dar niciodata nu te simti datoare sa ajuti inapoi, si-ti bagi nasul peste tot in speranta ca vei putea gasi un nou subiect de barfa. Te dai sensibila, dar in realitate n-ai simti o intreaga conserva de mazare pusa direct sub fundul tau. Sper sa pice un asteroid pe tine! 🙂

Cosmarul rochiei de banchet

Cand Dumnezeu a facut-o pe Eva i-a zis: “Tu vei avea o gena speciala pentru placerea plimbatului prin magazine si a cumparaturilor.” Si-asa a fost, caci voia Domnului se facea pe data. Timpul a trecut, oamenii nu mai sunt atat de credinciosi, iar vorbele Domnului nu se mai implinesc peste tot. Asa se face ca la mine gena aceea e atrofiata, aproape de disparitie..

Aseara am simtit nevoia sa-mi pun gena la incercare. Dupa munca am intrat in IDM, ca sa ma ratacesc printre rafturi cu haine infricosatoare. Parterul m-a facut sa disper, etajul m-a facut sa vreau sa ma pun in mijlocul magazinului si sa plang. Prea multe, prea peste tot, prea amestecate, prea colorate, prea decoltate, prea de toate. As fi preferat sa-mi iasa Voldemort in fata si sa trebuiasca sa ma lupt cu el fara bagheta si cu ochii inchisi decat sa continui cautarea.

Resemnata, am intrat intr-un magazin de briz-briz-uri ca sa ma uit dupa posete. Am sfarsit prin a-mi cumpara leucoplast si o pila de unghii. Apoi am pornit agale catre cel mai apropiat set de scari.

Si-atunci mi-a iesit in fata o rochie (bej, zic eu; piersica, zice colega mea de camera) lunga, vaporoasa, eleganta. Nu chiar modelul cu care pornisem eu in gand spre magazin, dar indeajuns de apropiat. Am probat, ne-am placut reciproc, si-a venit cu mine acasa. Mama mi-a spus ca e prea lunga – raspunsul meu e ca nu am nervi destul de tari sa caut o alta mai scurta. 🙂

About me – part 2

Am incercat de multe ori, dar nu am reusit niciodata sa ma autoeduc in dinamica unei relatii. Pur si simplu nu pot sa pricep “de ce”-urile pe care le implica un el si o ea care nu mai vad pe nimeni si nimic in jurul lor. Mi se pare nefiresc si infricosator.

Pentru cei care ma cunosc superficial, o sa para ca-s ipocrita. Pentru cei care au interactionat cu mine doar pe blog o sa para ca ma laud. Pentru rude si cativa dintre prieteni va pare ca am innebunit ca scriu asa ceva. Dar hai sa dam cartile pe fata..

Nu sunt fana a brizbriz-urilor sentimentale. Apreciez un gest frumos oricand. Dar daca te-ai apucat de dragalasenii (in limite rezonabile), macar fii constant. Eu nu voi fi.

Nu cred ca daca am un prieten (si poate, mai tarziu, un sot) trebuie sa fac din el centrul universului meu. Exista oameni care merita sa fie acolo, si sunt acolo, si nu vor fi dati la o parte doar pentru ca noul domn saruta bine. Exista posibilitatea sa ma plictisesc rapid, asa ca de ce m-as chinui sa te sui pe piedestal?

Mi s-a spus c-as fi pe jumatate baiat. Sincer, mi se pare o declaratie incompleta. Versiunea mai aproape de adevar ar zice baiat semi-marlan. Problema este ca, exact ca acest specimen, nu-mi dau arama pe fata de la inceput. Imi pare rau pentru deziluzie.. Dar nu prea tare.

Dupa cum ziceam..dinamica relatiei. Imi scapa mereu printre degete perioada de acomodare de la inceput, la fel ca si inceputul sfarsitului. In special inceputul sfarsitului. De ce sa astepti sa se schimbe ceva? Ce sa se schimbe? De ce sa trebuiasca sa te explici in fata altuia? De ce sa stai si sa incerci sa dai cheie la o masina pe care ai lasat-o doua zile cu farurile aprinse? Daca e, e; daca nu e, ghici ce poate sa insemne asta..

Nu, n-am innebunit, nu-s laudaroasa din fire si nici nu bat saua sa priceapa iapa. E doar articolul de duminica seara care incearca s-o prezinte pe Cowish asa cum e ea: alter-ego-ul unui baiat de treaba de la Poli.

Jocul lui Ender

tumblr_mk8d1vkdYW1rri3f0o1_1280Pentru fanii genului SF, titlul ar trebui sa spuna totul. Iar faptul ca in sfarsit apare si ecranizarea cartii ar trebui sa trezeasca valuri de isterie..

Pentru cei care nu stiu cine e Ender si ce se joaca el, n-au auzit de Gandaci si de Flota Internationala, lucrurile stau cam asa.. Andrew Wiggin e un baietel de 6 ani care e selectat de conducatorii lumii sa mearga la scoala de lupta pentru a fi transformat intr-un luptator si conducator veritabil. Cu 70 de ani inainte sa se nasca Andrew, Gandacii, o specie extraterestra, au incercat sa colonizeze Pamantul, fiind impiedicati doar de geniul lui Mazer Rackham, conducatorul flotei de atunci. Acum, intregul Pamant se bazeaza pe Ender, care se joaca fara sa stie ca lupta pentru soarta lumii.

Cartea lui Orson Scott Card, aparuta in 1985, merita de mult un film si vreo 10 remake-uri si-o saga mai ceva ca Lord of the Rings. In schimb, abia la sfarsitul lui 2013 va avea parte de-o ecranizare. Si ceva imi spune ca n-o sa faca prea mare valva, mai ales daca nu ecranizeaza si continuarile (Vorbitor in numele mortilor si Xenocid). De asemenea, zic eu ca va fi extrem de greu de simulat si prezentat in toata splendoarea scoala de lupta din centura de asteroizi, sala de jocuri sau lupta finala. In plus, decizia de a ecraniza in acelasi film si Jocul lui Ender si povestea paralela, Umbra lui Ender, mi se pare destul de riscanta. Vom trai si vom vedea.. Sper insa din suflet ca filmul sa fie genial. Macar ca sa pot da peste bot tuturor prietenilor mei care n-au citit cartea si se uita dubios la mine cand ma surescitez vorbind de filmul ce va sa vina.

Ca sa punem capac, aflati ca o sa fie film cu Harrison Ford. Care, sa fim seriosi, a fost Indiana Jones si Han Solo. TREBUIE sa iasa film bun. Macar pe jumatate la fel de bun pe cat e cartea..

HB, Crisulici!

tumblr_lanq9p4KgV1qbemqao1_400

Happy 22, sweetie! :*