Proiect maret.

Si nici macar nu e ceva in genul „New Year’s Resolutions”..

Maretul proiect (caci proiect e pentru mine) e tinerea unui jurnal. Unul de’ala adevarat, cu capsa fermecata care nu poate fi desfacuta decat de mine dupa ce ma dau de trei ori peste cap, ma transform in barza si inapoi si fac 13 abdomene.

In fapt, e o simpla agenda. Singura mai goala pe care am gasit’o. Avea si ea o bibliografie pentru studiul de caz de la romana din clasa a 11-a, dar a zburat repede foaia pentru a face loc maretei intrari din data de 20 aprilie 2009, care incepe cu „Good to be home!”. Explicatia e mai mult decat simpla: nu’mi mergea netul si imi stersesem toate jocurile din calculator inca de dinainte de vacanta.😛

A doua intrare e pe ziua de azi si relateaza intre altele o palpitanta discutie cu Kitty pe mess si o si mai tumultuoasa discutie cu maimuta inainte de ora de engleza. Nici macar n’am amintit de bataia cu coji de banane si cotoare de mar desfasurata azi in spatele clasei intre (si in) orele de fizica. Shame on me, I guess..

Si totusi, de ce e asta un proiect maret? Probabil intrebarea asta e in mintea oricui pentru ca, nu’i asa?, ce mare lucru sa scrii cateva randuri intr’un carnet. Dragii vacii, sa va explic eu cum sta treaba cu activitatile mele vacesti. Am inceput pana acum vreo..n, cred..jurnale. Toate au sfarsit invariabil cu foile smulse si aruncate si cu caietele/agendele refolosite in orice alt scop. Sau cu documentul de word sters, pentru a face loc vreunui referat la..stiu si eu?..fizica, sa zicem. Fireste, si astuia din urma ii prevad aceeasi soarta. Pentru ca perseverenta mea in ceea ce priveste notarea gandurilor smulse din strafundul sufletelului meu mic si negru (muhaha) intr’un loc de unde pot fi culese cu usurinta de persoane straine de fiinta mea intima..ei bine, la capitolul asta stau prost rau de tot. Ori ca ma plictisesc, ori ca ma ingrijorez ca n’as vrea sa’mi citeasca nimeni operele si e pericol sa se intample asta, ori ca..ma plictisesc.

De data asta, promit sa’mi var jurnalul in fundul unei pungi, pe care s’o var la randul ei in fundul unei cutii, pe care s’o introduc cat mai gentil posibil in fundul dulapului. Sper numai sa nu sfarsesc prin a uita unde l’am ascuns, asa cum am patit o data cand am uitat care era parola de la un jurnal tinut in Word.😛

About cowish

implicata de multe ori in mai mult decat pot duce..ca tot romanu'.. in rest, oama inclinata spre vacisme cu cei care merita.

Posted on Aprilie 23, 2009, in Regular/Regulat and tagged , . Bookmark the permalink. 4 comentarii.

  1. Partea buna la un jurnal e ca te simti foarte frumos cand iti citesti gandurile care le aveai acum mult-mult-mult-timp si iti amintesti exact starea pe care o aveai.. Insa balanta se inclina spre partile proaste pe care le poate avea jurnalul atunci cand ajunge in mana altcuiva :-s.

    Cand eram mic si eu mi-am facut odata unul, cand ma credeam Robinson Crusoe varianta de Apuseni :>, insa mamicutza mea draga si scumpa e o femeie cu princii, cinstita, onesta si cu un dezvoltat simt al neinvadarii intimitatii personale a celorlalti. Astfel incat, fancandu-mi curatenie prin camera, a gasit caietul cu princina, si femeie cu principii cum e ea, l-a citit fara sa aibe vreo remuscare :|… Si culmea, dupa aceea m-a mai si intrebat de ce am scris urat despre ea (ma enervasem dupa o cearta cu ea si m-am descarcat acolo). Asa ca eu de acum am gasit cea mai buna solutie de a scapa de oamenii cu principii😀.. si n-o sa imi mai scriu never gandurile „personale” nicaieri :))

    Poate o trimit pe maica`mea sa iti faca si tie curat in camera :))

  2. sau ingropi jurnalul intr-o punga in mijlocul gradinii, la fix 2:34, cu o anumita prietena comuna(impreuna cu ea, I mean), intr-o seara(sau mai bine dimineata) frumoasa de vara.. ce vremuri, vaco, ce vremuri

  3. da..numai pe mine nu m’a lasat muma sa dorm in noaptea aia la Crisu.😦

  4. eu ma simt tare fraiera cand imi recitesc vreun jurnal de cand eram kinder😀. dar au si o parte buna.
    ma fac sa cred ca am evoluat si nu mai is copchilu’ ala prost, tocmai pentru ca acum in prezent observ naivitatea dintre randurile scrise atunci.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: