Monthly Archives: Martie 2009

:|

De la ultimul etaj al vilei numarul n iti urez sa treci si tu prin ce’a trecut ala pe care il critici. Salamist necopt si ignorant..

Prietenii stiu de ce.

Anunțuri

Simplele placeri

Asta este o alta leapsa primita de la Nol. Ca sa nu fiu ‘de’aia’ ii si raspund la intrebare si’i zic ‘bineinteles :p ‘

Ce ma face sa imi ling degetele?

Pai..inghetata in caz ca mi s’a scurs pe ele. Fireste, si ciocolata este o optiune in cazul in care mi s’a topit intre degete. La fel si orice altceva dulce si bun. 🙂

Ce imi incanta privirea?

Tulcea vazuta de la monument (imaginea de la platforma nu prea ma atinge la corason), Niculitelul vazut de pe orice deal din apropiere, plaja de la Sf. Gheorghe.

Ce imi place sa ating?

Pai..(again ‘pai’ )..parul (curat) al oricui, piele fina, esarfa mea cu 45%matase si 55% poliester, catelusi pufosi, petale de trandafiri.

Ce mirosuri ma incanta?

Extraordinary (Avon), lacramioarele, lumanarica parfumata mov pe care mi’am cumparat’o in urma cu cateva zile, iasomia, pudra de corp de la Volare (Oriflame), mirosul copacilor verzi, brazii de Craciun. 🙂

Leapsa merge mai departe la Mariana si la Nezumi. 🙂

Marianei ii transmit si un ‘Welcome to za blogosfera!’ 😛

10 porunci

Prima poruncă: Să aştepţi oricît.
A doua poruncă: Să aştepţi orice.
A treia poruncă: Să nu-ţi aminteşti, în schimb, orice. Nu sînt bune decît amintirile care te ajută să trăieşti în prezent.
A patra poruncă: Să nu numeri zilele.
A cincea poruncă: Să nu uiţi că orice aşteptare e provizorie, chiar dacă durează toată viaţa.
A şasea poruncă: Repetă că nu există pustiu. Există doar incapacitatea noastră de a umple golul în care trăim.
A şaptea poruncă: Nu pune în aceeaşi oală şi rugăciunea şi pe Dumnezeu. Rugăciunea este uneori o formă de a spera a celui ce nu îndrăzneşte să spere singur.
A opta poruncă: Dacă gîndul ăsta te ajută, nu evita să recunoşti că speri neavînd altceva mai bun de făcut sau chiar pentru a te feri de urmările faptului că nu faci nimic.
A noua poruncă: Binecuvîntează ocazia de a-ţi aparţine în întregime. Singurătatea e o tîrfă care nu te învinuieşte că eşti egoist.
A zecea poruncă: Aminteşte-ţi că paradisul a fost, aproape sigur, într-o grotă.

Apartin lui Octavian Paler. Le’am gasit aici si mi se par mai mult decat potrivite in situatia mea.

Cred ca am sa astept..si am sa am incredere..am sa incerc sa nu numar nicio zi..si sa ma bucur de prezent. Sper sa reusesc. Ai sa m’ajuti? 🙂

I am eighteen going to nineteen..

And still..this is a really nice song 🙂 from a really nice movie 🙂

Young and restless

Crisu stie despre ce vorbesc..

Ah..these British guys.. 🙂

Aberari de 17 martie.

Am o nenorocita de batatura din cauza careia am mers azi ca o handicapata si am topait intr’un singur picior cand n’am mai putut face fata. Ieri i’am inlaturat pielita si astazi a tinut sa’mi demonstreze ca nu’mi e recunoscatoare pentru c’am bagat’o in cizma si n’am lasat’o sa fie rebela in aer si soare. Care aer? Care soare? Astia sapa iara la mine pe strada, conform binecunoscutului dicton tulcean „Sparge asfaltul la juma de an dupa ce l’ai turnat ca sa faci un pic de mizerie si sa mai scoata trantorul un ban pe spinarea aluia ce tre sa calce in namoale.” Si a plouat si s’a mocirlit si..oh, joy..there we go again la situatia de asta vara cand toata strada mi’era un sant. Deocamdata a aparut doar un santulet, dar creste si se dezvolta pe zi ce trece: cand am venit, ieri, de la Bucuresti era prin clasa intai. Azi, l’am vazut puber. Presimt ca maine’poimaine avem nunta in cartier: se insoara santul cu poarta terenului de fotbal. Si’o sa fie bigam (ca doar is doua porti) si’o sa asistam si la divort. Oricum, nunta’i aranjata: pustoaica de deasupra mea o sa fie dj..pune Guta :> Deci tre’ sa ma duc sa’mi cumpar tinuta de mare gala si angajament: cizme de cauciuc (in care o sa stea si batatura mea comod) si salopeta roz (sa nu ma confund cu multitudinea de Dorei care tipa dupa mine dimineata si la pranz). 🙂

Leapsa nr..

I have received a „leapsa” de la habar-n’am-cine’i. Anyway, o stie pe Drojdie, deci banuiesc ca ma cunoaste si pe mine, indirect. Asa ca.. Hello, stranger!

Si vine dupa cum urmeaza:

3347210663_1eaef230a9_b1

Deci, leapsa vine cam asa: trupa mea se numeste ‘Jonesboro metropolitan area’, iar albumul e ‘tell them about our own weekend’

O sa fiu o mare putoare la ora asta si’o sa zic ca instructiunile se gasesc aici. 🙂

Dau mai departe la.. Buli, Irina si Rapas. Enjoy 🙂

You shook me all night long

She was a fast machine
She kept her motor clean
She was the best damn woman I had ever seen
She had the sightless eyes
Telling me no lies
Knockin’ me out with those American thighs
Taking more than her share
Had me fighting for air
She told me to come but I was already there

‘Cause the walls start shaking
The earth was quaking
My mind was aching
And we were making it and you –

Shook me all night long

Working double time
On the seduction line
She was one of a kind, she’s just mine all mine
She wanted no applause
Just another course
Made a meal out of me and came back for more
Had to cool me down
To take another round
Now I’m back in the ring to take another swing

‘Cause the walls were shaking
The earth was quaking
My mind was aching
And we were making it and you –

Shook me all night long

Childhood songs

Cei de la TVR2 au o emisiune foarte draguta (cred ca se numeste ‘Gaz pe Folk’) la care l’am vazut intr’o zi pe Vasile Seicaru. Si bineinteles ca mi’am amintit cum, cand eram mica, doar asta ascultam la radio, vara.

Pentru cei care cunosc senzatia asta, luati de’aci: 🙂

De ce devin oamenii emo.

Nu stiu altii cum sunt, dar imi permit sa generalizez, pentru ca mi se pare imposibil sa fiu the ONLY ultimate bitch racita de pe planeta asta mica si agitata.

Fericita nevoie mare ca m’am procopsit c’o raceala din aia zdravana de ma zgaltaie zi si noapte, am pornit azi cu fala si mandrie spre cabinetul medical de la scoala. Deziluzionata de efectele slabe de pana acum ale paracetamolului, priveam inspre holul cabinetului cu speranta mantuirii in suflet. Ghinion! Madama era la biblioteca. Bon, hai dupa ea.

Gasit asistenta, prezentat problema, ramas cu buza umflata. Cucoana, blonda intre doua varste, mi’a recomandat cu caldura sa ma duc la medicul de familie. He he, aren’t you funny.. Cand i’am spus ca doctorul meu de familie e la sat si ca nu l’as putea gasi decat luni, mi’a explicat senina ca ma pot muta la un doctor in Tulcea. Aham, pentru trei luni..te’ai gandit mult, femeie?

Cum nici varianta asta nu m’a satisfacut, mi’a propus cu si mai multa blandete si afectiune sa astept pana la ora 7:30 PM si sa ma duc la Urgente. Pentru o raceala. 😐 I’am multumit frumos si am dat sa plec. Dar nu, o data starnita, dansa avea chef de palavre. „Ca sa stii domnisoara, ca eu nu vreau decat sa te ajut. Si daca nu vrei sa faci in alt fel, ar trebui sa te duci la Urgente. Ca e acum epidemie de scarlatina, si poti sa faci si pneumonie daca nu tratezi raceala si..” Desigur ca asa am sa fac.. Ii multumesc iarasi, dar.. „Si daca te duci la Urgente, e si gratuit.” Multam mult, nu ma dau banii afara din casa, dar pentru o ampicilina cred ca imi ajung.

I’am multumit iara si’am plecat injurand printre dinti. Pun pariu c’au sughitat mult si ea si toti aia din sistemul sanitar din Romania care habar n’au ca pentru o raceala se recomanda doua-trei pastile si punct. Nu se angajeaza asistente care sa te trimita sa le faci capul banita alora de la Urgente pentru ca’ti curge nasul si te ia cu ameteli.

Cum nu am primit recomandari de niciun fel, mi’am luat pliculete de Fervex. Doar ca acum, in loc sa fiu bitchy cu masura, ca de obicei, sunt foarte calma si emo ca apoi sa am o explozie de nervi si bitchisme.

Diseara ies in oras cu maimuta. De nu’mi trece pana atunci macar pe jumatate, pazea soferi care n’aveti ce face cu claxonul. Presimt c’o sa am o caramida in poseta pregatita special pentru voi si ale voastre geamuri. 🙂