Dorel. O scurta istorie. Partea a IV-a

Dorel – ambasador

Deci, Dorel a plecat până la urmă. Şi-a luat la revedere de la eventuala nevastă şi posibilii copii, de la tovarăşi, neamuri, rude şi părinţi, şi-a strâns o mână de lucruri printre care şi hainele de duminică într-o valijoară şi-a pornit-o spre ţări mai calde. Există un procent minuscul care migrează spre ţările nordice, mai reci, dar parcă prea îi degeră lui Dorel năsucul pe acolo. Aşa că pleacă să se bronzeze pe vreun şantier din Spania, Italia, Cipru sau altă ţară mai aproape de Ecuator decât România.

Dorel lucrează. Face cam tot ce făcea şi pe-acasă, doar că pe bani mai mulţi. Ce nu realizează Dorel, însă, e faptul că dacă ar cheltui în mod normal, la fel cum făcea acasă, ar fi cam acelaşi lucru din punct de vedere al salarizării. Dar Dorel strânge bani, bagă la ciorap, din când în când trimite şi acasă, că doar de-aia s-a dus acolo, ca să facă bani din săpatul şanţurilor, să facă avere, să devină fruntaş în ’Top 300 Capital’. Dorel e ambiţios şi-şi trăieşte visul american în Europa sau Asia. Ce contează. Măcar ş-il trăieşte spre deosebire de ’fraierii ăia’ pe care i-a lăsat în ţară.

Dorel ne reprezintă cu succes peste mări şi ţări. Se integrează repede în grupul celorlalţi Doreli de pe acolo. E şmecher. Îşi cumpără haine noi şi-o maşină ’mişto’, dă volumul la maxim până se zguduie caroseria maşinii din cauza vocalizelor lui Guţă, sparge seminţe şi fluieră fete. Cam tot ce făcea şi acasă în timpul liber, dar la nivel înalt de data asta. Nu mai e ca acasă. Aici îi pare lui că şmecherii sunt respectaţi şi el e mândru să fie unul dintre ei.

Dorel învaţă prin ţări străine să folosească un computer şi să navigheze pe internet. Învaţă să intre pe mess. Şi intră. Des. Şi dă mass-uri. Multe. Cine nu ştie mass-urile lui Dorel? ’Sunt singur! Vrea vreo fată combinaţie? Da’ să nu fie urâtă..’ sau ’X-ulescu, dacă eşti online, dă-mi buzz.’ sau ’Noapte bună all’ sau ’Are cineva manele noi? Vreau şi eu..’ sunt doar câteva exemple elocvente în ce priveşte activităţile recreative ale lui Dorel. Mai departe, Dorel învaţă ce-i hi5-ul. Şi îşi face cont, îşi pune poze cu maşinile din parcarea din mijlocul oraşului, poze cu sora vreunui tovarăş pe care o prezintă drept ’o gagică bună moartă după mine’. Dorel e şmecher, v-am mai zis. De când a plecat de acasă are maşină, femei, bani şi tot ce vrea. Şi-a făcut relaţii peste tot şi e deasupra tuturor. Inutil să mai menţionez că e aşa doar în cele mai fanteziste vise ale sale, nu? Oricum ar fi, Dorel e mulţumit de starea lucrurilor. Când e întrebat dacă se mai întoarce în ţară afişează un rânjet misterios. Că el parcă ar vrea, i-ar fi dor, dar nu poate. Trebuie să muncească, nu-şi poate lua liber aşa uşor, n-are cu ce să se întoarcă, mai stă să mai strângă bani, oricare dintre motive este perfect plauzibil atunci când vrea să-şi prelungească concediul în visare.

Şi totuşi vine ziua când Dorel se întoarce în ţară. Niciodată mai mult de o lună, că altfel cică ar avea probleme cu patronul. E întâmpinat cu lacrimi: ’băiatul mamei’ s-a întors acasă. ’Şi cum a crescut!’ ’Şi ce maşina şi-a luat!’ etc. etc. etc. Dorel jubilează. E exact ce şi-a dorit. O mulţime de oameni care să-l laude, să îl aprecieze, să se bată aproape pentru atenţia lui de român întors din afară. Ei, dar Dorel e băiat deştept. Ştie ce vor toţi. Aşa că le-a adus la fiecare câte ceva. Dacă nu le-a adus, se scuză cum ştie el mai frumos, zice c-a uitat şi promite ca data viitoare să aducă ceva şi pentru străbunica în legătură cu care el spera c-o să moară şi-o să-i lase lui casa drept moştenire până se întoarce. ’A naibii baborniţă. O să ne îngroape pe toţi. Lasă că e diabetică. Îi aduc ciocolată data viitoare. Multă!’, se gândeşte Dorel mustăcind diabolic şi întocmind un plan care să o dea pe spate la propriu pe biata femeie. Dacă ar fi citit ’Enigma Otiliei’ Dorel s-ar fi crezut Stănică Raţiu. Aşa, se crede doar şmecher.

About cowish

implicata de multe ori in mai mult decat pot duce..ca tot romanu'.. in rest, oama inclinata spre vacisme cu cei care merita.

Posted on Noiembrie 14, 2008, in Bitter'sweet humour and tagged . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: